BACALAUREAT 2021: BAREME teste de antrenament, setul 9, publicate de Ministerul Educației

BACALAUREAT 2021: BAREME teste de antrenament, setul 9, publicate de Ministerul Educației

Baremele pentru modelele de subiecte din setul 8, pentru elevii de clasa a XII-a au fost publicate de către Ministerul Educației.

CITEȘTE ȘI: BACALAUREAT 2021: Modele de SUBIECTE, teste de ANTRENAMENT și BAREME

Bacalaureatul și Evaluarea Națională din 2021 vor avea loc ”cu prezență fizică” pentru a fi relevante, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, referitor la organizarea acestor examene.

CITEȘTE ȘI: Evaluare Națională 2021: BAREME teste de antrenament setul 8

Examenul de Bacalaureat va fi organizat în perioada iunie-iulie 2021, iar în sesiunea de toamnă, probele scrise vor fi înaintea celor de competențe.

BAREME – Teste pregătire la Limba și literatura Română – BACALAUREAT 2021, set 9:
Real tehnologic:

Barem Test 9 Română tehnologic

Uman

Barem Test 9 Română uman

BAREM -Teste pregătire la MATEMATICĂ – Bacalaureat 2021, set 9:
Matematică-informatică:

Barem Test 9 Mate-Info

Matematică – Științe ale Naturii

Barem Test 9 Mate-Științe Nat

Matematică – Tehnologic:

Barem Test 9 Mate-Tehnologic

Matematică – Pedagogic, teste de antremanet Bacalaureat 2021, bareme set 9

Barem Test 9 Mate-Ped

BAREM – Teste pregătire ISTORIE – Bacalaureat 2021:

Barem Test 9 Istorie

BAREM – Teste pregătire GEOGRAFIE – Bacalaureat 2021:

Barem Test 9 Geografie

Bareme teste de ANTRENAMENT EVALUAREA NAȚIONALĂ 2021: Modele de subiecte din setul 9, la română și matematică, pentru elevii de clasa a 8-a, publicate de Ministerul Educației

Bareme teste de ANTRENAMENT EVALUAREA NAȚIONALĂ 2021: Modele de subiecte din setul 9, la română și matematică, pentru elevii de clasa a 8-a, publicate de Ministerul Educației

Baremele pentru modelele de subiecte din setul 8, la română, matematică și limba maternă pentru elevii de clasa a VIII-a au fost publicate astăzi, 14 mai, pe site-ul Ministerului Educației.

CITEȘTE ȘI: EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: Modele de SUBIECTE, BAREME și TESTE de ANTRENAMENT, publicate de minister, pentru elevii claselor a VIII-a

Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională 2021 sunt concepute pe baza noilor programe școlare și au ca obiectiv pregătirea elevilor pentru susținerea noului tip de examen, care are o structură diferită de cea a examenelor din anii trecuți.

CITEȘTE ȘI: BACALAUREAT 2021: BAREME teste de antrenament, setul 8, publicate de Ministerul Educației

Modelele de subiecte atât pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ 2021, cât și pentru BACALAUREAT 2021 sunt concepute de instituția din subordinea Ministerului Educației care elaborează și subiectele de la toate examenele naționale.

Bareme teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2021, setul 8. Aici:

Bareme pentru subiectele la MATEMATICĂ, setul 9
Bareme pentru subiectele la LIMBA ROMÂNĂ, setul 9
Barem pentru subiectele la LIMBA MATERNĂ setul 9

Probele scrise de la Evaluarea Națională 2021 pentru clasa a VIII-a au loc pe 22 și 24 iunie, potrivit calendarului oficial.

Calendar Evaluare Națională 2021

07 – 11 iunie 2021 Înscrierea la evaluarea națională
11 iunie 2021 Încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a
22 iunie 2021 Limba și literatura română – probă scrisă
24 iunie 2021 Matematica – probă scrisă
25 iunie 2021 Limba și literatura maternă – probă scrisă
29 iunie 2021 Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)
29 iunie 2021 (ora 16:00 – ora 19:00) – 30 iunie 2021 (ora 8:00 – ora 12:00) Depunerea contestațiilor
30 iunie – 4 iulie 2021 Soluționarea contestațiilor
4 iulie 2021 Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena 2021, unii dintre cei mai cunoscuți sfinți ai creștinătății, sărbătoriți pe 21 mai

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena, unii dintre cei mai cunoscuți sfinți ai creștinătății, sărbătoriți pe 21 mai 2021

Unii dintre cei mai cunoscuți sfinți ai creștinătății, Sfinții Împărați Constantin și Elena, sunt sărbătoriți în calendarul ortodox, în fiecare an, pe data de 21 mai. Deși sunt mulți cei care le poartă numele și își sărbătoresc onomastica în această zi, nu toată lumea știe cine au fost Sfinții Constantin și Elena.

Împăratul Constantin este cunoscut drept un adevărat protector al creștinilor și creștinismului. În timpul domniei sale, a fost legalizată religia creștină în Imperiul Roman. Înainte de asta, creștinii erau persecutați, bunurile lor confiscate, iar ei plăteau chiar și cu viața credința în Hristos. Așadar, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt considerați eliberatorii creștinismului.

Cine au fost Sfinții Constantin și Elena – scurtă istorie

Sfântul Constantin cel Mare – care a trăit între anii 272 și 337 – a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine religie permisă, legalizând astfel creștinismul, alături de alte religii din imperiu. În anul 321, împăratul Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânala a creștinilor, zi de odihnă în imperiu, dar și ziua în care și soldații puteau asista la slujbă.

Împăratul Constantin cel Mare, cel care a legalizat creștinismul

Flavius Valerius Aurelius Constantinus a luat mai multe măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creştinismului.

Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au fost și cei care au contribuit la construirea unora noi.

Citește și: Nume care se sărbătoresc de Constantin şi Elena

În tradiția ortodoxă, Împăratul Constantin este amintit și pentru convocarea primului sinod ecumenic din istorie, în anul 325. La acest prim sinod s-au pus bazele învățăturii creștine și primele canoane ale religiei creștine. Tot în cadrul Conciliului de la Niceea s-a stabilit și principiul alegerii datei Paștelui ca fiind în prima duminică după luna plină de după echinocțiul de primăvară. Iar acest lucru s-a păstrat până în zilele noastre.

Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol.

Cine a fost Sfânta Elena

Sfânta Elena, cunoscută sub numele de Helena Augusta a fost mama împăratului Constantin cel Mare. În multe dintre scrierile vechi, Elena, originară din Golful Nicomidia, se spune că era fiica unui hangiu. Constantin, fiul Elenei, a devenit împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, Helena Augusta a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Mama lui Constantin a participat la numeroase acțiuni de binefacere în folosul creștinilor persecutați, mutilați și lipsiți de posibilități. Este prima femeie din lume despre care se știe că și-a eliberat toți sclavii și a desființat de la curte suita de doamne și domnițe, care huzureau în lux, intrigi și lucruri nefolositoare.

Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut o contribuţie majoră la această lucrare de înnoire a religiei creștine, prin care s-au deschis şi s-au zidit în Imperiul roman mii de biserici. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu Apostolii”

În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, Sfânta Elena a mers în pelerinaj în Țara Sfântă. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.

Rugăciune de Sf Constantin și Elena

Mulți dintre creștini obișnuiesc ca, mai ales în ziua de 21 mai, să rostească rugăciunea către Sf Constantin și Elena:

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, Voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri. Voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului. Voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori. Pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor. Ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană. Și pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre.

Citește și:  Mesaje de Sfinții Constantin și Elena. FELICITARI și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica

Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena, rugați-vă pentru noi! Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm. Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri. Voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum. Alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă. Și vindecaţi neputinţele noastre. Tămăduiţi bolile noastre. Potoliţi răutatea noastră. Izgoniţi pe vrăjmaşii nosştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim. Ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi-vă milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin.’

Cui trebuie să îi spui ”La mulți ani” de Sfinții Constantin și Elena 2021. Nume derivate din numele Constantin și din Elena

Cui trebuie să îi spui ”La mulți ani” de Sfinții Constantin și Elena 2021. Nume derivate din numele Constantin și din Elena • Nume care se sărbătoresc de Sf. Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Pe data de 21 mai îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena și obișnuim să urăm celor apropiați nouă, prietenilor sau iubiților noștri, La Mulți Ani.

Pentru că sunt o grămadă de nume care derivă din numele Constantin și din numele Elena, și pentru  a nu omite de la orare vreo persoană dragă, vă venim în ajutor cu toate numele derivate din Constantin și Elena.

Derivate ale numelui Constantin:
Codin, Codina, Constanța, Constantina, Constanțiu, Constina, Costache, Constandin, Costandina, Costa, Costas, Costea, Costel, Costelică, Costeluș, Costi, Costică, Costin, Dina, Dinică, Dinicu, Dinu, Tanța, Tanți, Tănțică,
Tică, Ticu, Tina, Tinel, Tinu, Tinuț, Titel, Titeluș, Titi, Titișor

Derivate ale numelui Elena:
Ela (Ella), Elenca, Eleni, Eleonora, Eli, Elina, Helena, Helenca, Helene, Heleni, Helinca, Ileana, Ilenuș, Ilenușa, Ilenuța, Ilina, Ilinca, Ilinuța, Leana, Leanca, Lena, Leni, Lenuș, Lenușa, Lenuța, Lina, Nora, Nuta, Nuți, Nuțica, Nuțisor

Pe cine sărbătorim de Sfinții Constantin și Elena 2021: Cui îi spunem ”La mulți ani”

Pe cine sărbătorim de Sfinții Constantin și Elena 2021: Cui îi spunem ”La mulți ani”. Nume care se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena

Aproximativ 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica astăzi, pe 21 mai, de ziua sărbătorii sfinților Constantin și Elena. Cei mai mulți poartă numele sfinților, dar nu trebuie să uitați să-i includeți pe lista celor pe care va trebui să-i felicitați până la sfârșitul zilei și pe apropiații ale căror prenume sunt derivate din acestea.

Citește și: Mesaje de Sfinții Constantin și Elena. FELICITARI și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica

Semnificația numelui Constantin

Numele Constantin provine din limba latină și înseamnă cel care este hotărât, statornic, ferm. Numele Constantin transmite că, în viață, omul trebuie să lupte, să rămână hotărât și statornic în fața greutăților vieții.

Semnificația numelui Elena

Numele Elena ne trimite cu gândul la eroina mitologiei grecești, vestită în toată grecia pentru frumusețea ei, fiica Ledei și a lui Zeus, soția lui Menelaos. O traducere mai veche a numelui Helena (Elena) sau Velena înseamnă strălucirea Soarelui, căldura lui.

Cui spui La Mulți ani de Sfinții Constantin și Elena – ce nume se sărbătoresc

Nume sărbătorite de Sf. Constantin și Elena – derivate ale numelui Constantin

Constantin; Costi; Costeluș; Costea; Costel; Costache; Costin(a); Codin(a); Constanța; Constantiu; Costandin(a); Constantina; Dinu; Dina; Tinu; Tina; Costel; Costelică; Costică; Costas; Tica; Ticu; Titi(șor); Titel(us); Dinicu; Dinică; Tinuț; Tinel; Tanța; Tănțică; Tanți. Elena; Elina; Eleni;

Nume sărbătorite de Sf. Constantin și Elena – derivate ale numelui Elena

Elenca; Ela; Eli; Eleonora; Helena; Helene, Helenca; Heleni; Helinca; Ilina; Ilinca; Ileana; Ilenuța; Ilenuș(a); Ilinuța; Leana; Lenuța; Lenuș(a); Leanca; Lena; Leni; Lina; Nora; Nuța; Nuți; Nuțica; Nuțisor.

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Constantin şi Elena 2021. Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Constantin şi Elena 2021. Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. În ajunul luptei cu păgânul Maxenţiu, suveranului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei : “Întru acest semn vei învinge”. Totodată, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA  sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.

În această zi există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi facă apariţia:

– mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;

– podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

– ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;

– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Citește și: Mesaje de Sfinții Constantin și Elena. FELICITARI și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de “Constantin Graur” sau “Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii. În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovazul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Misiunea Împărătesei Elena

Mama împăratului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, soţul său, generalul roman Constantiu Chlorus s-a lăsat influenţat de împăratul Diocletian şi a divorţat de împărăteasa Elena. Aceasta nu s-a mai recăsătorit; s-a îndepărtat însă de viaţa publică şi a fost un sfetnic competent şi statornic pentru fiul său.

În lupta pentru unitatea statului şi pentru răspândirea creştinismului, împăratul Constantin a trimis-o la Ierusalim pe evlavioasa împărăteasă Elena, mama sa, însoţită de mai mulţi ostaşi, pentru a descoperi locul unde a fost îngropat Mântuitorul, şi unde se află lemnul Sfintei Cruci. La acea dată, împărăteasa Elena care avea misiunea să se închine pe Golgota şi la Sfântul Mormânt al Mântuitorului, era primul pelerin creştin în Iudeea.

Pentru împlinirea acestei misiuni, împărăteasa Elena s-a rugat lui Dumnezeu împreună cu Macarie, episcopul Cetăţii Ierusalim. Cu ajutorul rugăciunilor, împărăteasa Elena a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Citește și: Ce nume derivate de la Constantin și Elena se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena

Tradiţia spune că în timpul săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a afla crucea pe care a fost răstignit Hristos, martorii au atins pe rând, de un mort, fiecare cruce. Mortul a înviat în momentul în care a atins Crucea pe care a fost răstignit Hristos. În ziua de 14 septembrie în anul 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea miraculoasă şi-a înălţat-o în faţa mulţimii. De atunci, în calendarul creştin, ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

De numele împărătesei Elena se leagă construcţia mai multe lăcaşuri creştine printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret.

Ce trebuie să facă toţi creştinii astăzi

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.

Tradiţiile practicate în acestă zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.

Citește și: Pe cine sărbătorim de Sfinții Constantin și Elena: Cui îi spunem ”La mulți ani”

Tot acum, în unele zone, se mai păstrează datina ca Ziua de Constandinu Puilor să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei. Dacă gospodarii continuă să semene aceste cereale, răsadurile respective se vor usca.

Norme pentru păstori

Acum, este o zi importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii şi aleg paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.

În ajunul sărbătorii, păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, ei stau în preajma acestui foc; în popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui.
Purificarea gospodăriei

Femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.

Tradiţii pentru sporul laptelui

Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, ei vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care fierb laptele de obicei, strigând să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Ce felicitări, urări și SMS-uri le poți trimite persoanelor care își serbează onomastica

În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.

Tot pentru ca sporul să se adune într-o gospodărie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.

Pentru voie bună şi pentru sănătate

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.

Această mare sărbătoare are o semnificaţie deosebită pentru locuitorii oraşului Constanţa, care se află sub protecţia directă a Sfinţilor Împăraţi. În ziua marelui praznic, an de an, în Constanţa are loc o impresionantă procesiune cu sfinte moaşte, urmată de o slujbă arhierească. Oraşul Tomis din vremea împăratului Constantin cel Mare, veche cetate cu amprentă grecească, a primit numele fiului său, Constanţiu.

Citește și: MESAJE de Sfântul Gheorghe. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica

Constantin, nume de provenienţă latină, vine de la „constans, constantis” şi înseamnă „constant, ferm”. Înrudite în mod direct cu acest nume sunt cele precum Constanţiu, Constanţa şi persoanele care poartă nume din aceeaşi familie: Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu şi Tina. În acestă zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor : Costi, Costică, Costel, Ticu, Titi, Titel(uş), Dinicu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.

Elena, nume de provenienţă grecească (Elene, Helene), în traducere înseamnă cea strălucită, cea luminoasă. În lumea creştină, cea mai cunoscută femeie cu numele Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare. La noi sunt sărbătorite purtătoarele acestui evlavios nume, dar şi derivatele numelui de Elena precum Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alătură şi cele care poartă diminutivele precum: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuţa, Nuţi, Nuţica.

Salvează