[ad_1]
După aproape o zi întreagă de audieri, Parchetul General a anunțat astăzi, 25 aprilie 2024, continuarea urmăririi penale în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, de la București, faţă de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cosma şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Petre.
Dosarul Mineriadei – lista acuzaților
În comunicatul Parchetului, există patru principali vinovați:
- Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
- Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor, viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
- Măgureanu Virgil, la data faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii,
- Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,
Pentru ei, acuzații sunt de ”infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”.
Lista Parchetului continuă cu:
- Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (cel puţin doi subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 800 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 715 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
- gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (cel puţin 1 subiect pasiv secundar), lit. g (cel puţin 418 subiecţi pasivi secundari ), lit. j (cel puţin 418 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
- gl. (r) Peter Petre, la data faptelor, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne sub aspectul de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (cel puţin 735 subiecţi pasivi secundari), lit. j cel puţin 735 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
Ce s-a întâmplat la București în 13-15 iunie 1990, potrivit Parchetului
În comunicatul Ministerului Public, citat de Hotnews, procurorii amintesc contextul, și anume acela că, din aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990:
Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de sorginte democratică . (…) în acest context, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.
În rechizitoriu se mai spune că, „pentru disimularea atacului, a fost construit un scenariu cu scopul ca adevăraţilor atacatori să li se piardă urma. O componentă importantă a acestui scenariu a constituit-o comunicarea publică, manipulativă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanţii pentru valorile democratice. Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului – Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum şi conducerea Serviciului Român de Informaţii, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea numitului Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracţional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate”.
Iar procurorii continuă:
În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Mineriada din 13-15 iunie, „o acțiune represivă împotriva manifestanților”
Rolurile cheie în Mineriada din iunie 1990, ar fi fost jucate, tot potrivit rechizitoriului, de către Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican şi Măgureanu Virgil, alături de alte persoane cu putere de decizie, „însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înţelegere”:
Începând cu data de 13 iunie 1990, suspecţii au pus în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Dosarul Mineriadei: Uz de muniție de război, violuri, agresarea și persecutarea a mii de oameni
Procurorii afirmă că acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic, în cadrul căruia
- 4 oameni au fost împușcați mortal
- două persoane au fost violate
- vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.315 persoane;
- persecutarea prin privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate şi siguranţă şi restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.214 persoane.
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediile Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.
Procurorii spun că politicienii, șefii instituţiilor de forţă și persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale au decis ca în Piaţa Universităţii să fie aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, „care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor”.
În comunicatul Ministerului Public mai scrie că, în 13-15 iunie, la București „s-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane”.
Iar represiunile au continuat, mai arată procurorii:
Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. (…) În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în unitatea militară 0575 Măgurele şi în incinta Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990”, se mai arată în rechizitoriu.
În ceea ce îl privește pe Ion Iliescu, președintele României la acea dată, el urmează să fie audiat în Dosarul Mineriadei mâine (vineri, 26 aprilie 2024) Surse judiciare ale Hotnews spun că el va fi audiat la locuința din București, din cauză că nu se poate deplasa la Parchetul General.
[ad_2]
Sursa